În cadrul Festivalului European de Fotografie 2012 din România a avut loc în prezenţa unui public numeros inaugurarea Galeriei „Euro Foto Art” din Cernăuţi, Ucraina. Evenimentul a fost onorat de prezenţa viceprimarului oraşului Cernăuţi, dl. Petru Rotar, doamna Tatiana Popa , consul general  la Consulatul general al României la Cernăuţi şi preşedintele AAFR (Asociaţia Artiştilor Fotografi din România) artistul fotograf Ştefan Tóth A.FIAP. De asemenea în cadrul festivităţii a avut loc vernisajul expoziţiei reprezentative a artiştilor fotografi din România, intitulată „România Pitorească”, expoziție , care a ajuns la Cernăuţi, după ce a fost prezentată cu succes la sfârşitul anului trecut la Kiev. În cadrul expoziţiei au fost prezentate o selecţie de 50 de fotografii realizate de 19 autori. Gazda expoziţiei jurnalistul Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi a salutat iniţiativa inaugurării în Palatul Naţional al Românilor a Galeriei „Euro Foto Art” şi a mulţumit Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România pentru parteneriatul de colaborare bilaterală încheiat, precum şi pentru cele 80 de rame împrumutate pentru organizarea unor expoziţii de artă fotografică. Doamna consul general Tatiana Popa a subliniat importanţa Zilei Europei pentru România şi a salutat iniţiativa lansării Galeriei „Euro Foto Art” în Cerănuţi, în care au fost instalate lucrările expoziţiei reprezentative „România Pitorească”. Cu această ocazie a lansat din nou solicitarea ca Primăria din Cernăuţi să asigure un spaţiu pentru funcţionarea în condiţii corespunzătoare a Consulatului General al României în acest oraş.Viceprimarul oraşului Cernăuţi Petru Rotar a mulţumit invitaţiei făcute de a participa la vernisajul expoziţiei reprezentative ale artiştilor fotografi din România şi a salutat colaborarea artiştilor fotografi din Cernăuţi şi din România. Preşedintele AAFR Ştefan Toth A.FIAP a apreciat importanţa protocolului de colaborare bilaterală încheiat cu Societatatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, în baza căruia a fost inaugurată şi Galeria „Euro Foto Art” în oraşul Cernăuţi. Directorul Centrului Cultural din Bucovina Mykola Şkribleac a apreciat valoarea artistică a exponatelor, care se disting prin coloritul formelor şi a mesajului transmis prin sensibilitatea expozanţilor. Asociaţia Artiştilor Fotografi din România

LIBERTATEA CUVÂNTULUI din 11/05/2012. DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: **********************************************************************************************

CUVÂNTUL ADEVĂRULUI din 11/05/2012. DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: *******************************************************************************

CONCORDIA din 11/05/2012. DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: *********************************************************************************************

GAZETA DE HERTA din 11/05/2012. DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: ***************************************************************************************

MONITORUL DE HLIBOCA din 11/05/2012. DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: *************************************************************************************

Asociaţia Artiştilor Fotografi din România-Oradea si Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi – Ucraina ii invita pe toţi pasionaţii de fotografie  la expoziţia de fotografie artistică „România Pitorească”. Expoziția va avea loc intre 11 – 31 mai 2012. Vernisajul va avea loc pe 11 mai, la ora 18:00 la Galeria „Euro Foto Art” din Cernăuţi, Piaţa Centrală nr. 9.

Expoziţia, alcătuită din lucrările membrilor Asociaţiei Artiştilori Fotografi din România, cuprinde 100 de fotografii alb-negru şi color realizate de artiştii fotografi: Ştefan Andronache (Tecuci), Mircea Anghel A.FIAP (Craiova), Teodor Badea (Găieşti), Balási Csaba E.FIAP/g (Miercurea Ciuc), Baranyi Ildikó A.FIAP (Tg. Mureş), Bálint Zsigomond A.FIAP (Tg Mureş),

Gabriel Boholţ (Bucureşti), Borbáth Áron (Tg. Mureş), Constantin Dancoglu E.FIAP (Oradea), Marius Ciobanu (Oradea), Ioan Ciobotaru (Râmnicu Vâlcea), Dezső László A.FIAP şi Dezső Mátyás (Gheorgheni), Essig Iosif (Cluj Napoca), Egri Francisc (Oradea), Incze László şi Incze Domokos A.FIAP (M.Ciuc),

Incze István E.FIAP (Tg Mureş), Crsitian Filipescu (Beiuş), Mihai Filipoaia (Bistriţa), Fudulu Cătălin Petruţ (Bucureşti), Joó László Szilárd (Beclean), Kovács László Attila (Sfântu Gheorghe), Gheorghe Petrila A.FIAP (Oradea), Pop Alexandru-Virgil (Negreşti-Oaş), Ion Mărculescu (Târgovişte), Mihai Moldovan E.FIAP/b (Săcele), Nagy Lajos E.FIAP/b (Târgu Secuiesc), Eugen Negrea (Bucureşti), Victor T. Rusu (Suceava), Claudiu Szabó E.FIAP (Oradea), Ştefan Toth A.FIAP (Oradea), Marius Vasiliu (Gura Humorului), Viorel Simionescu E.FIAP (Bucureşti),

Fotografiile au fost mărite la un nivel tehnic deosebit, în condiţii de sponsorizare, de către susţinătorul permanent al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România, Foto COSMOS din Braşov.

LIBERTATEA CUVÂNTULUI din 04/05/2012. DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: **********************************************************************************************

CUVÂNTUL ADEVĂRULUI din 04/05/2012. DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: *******************************************************************************

CONCORDIA din 04/05/2012. DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: *********************************************************************************************

GAZETA DE HERTA din 04/05/2012. DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: ***************************************************************************************

În perioada 29 aprilie - 02 mai 2012 pe malul drept al bătrânului Nistru sub zidul cetății Hotinului din reg. Cernăuţi, Ucraina, din nou au sosit mii de vizitatori. De data aceasta pe toţi turiştii - amatori de istorie i-a adunat nu tradiționala «Bătălie a națiunilor», care în 2012 a migrat în Polonia, ci Festivalul Istoric International «Hotinul medieval» de lupte medievale corp la corp cu participarea cavalerilor în zale şi armuri din mai multe ţări. Spre regret ca şi în anii precedenți Romania şi Republica Moldova, de asemenea, nu au fost reprezentate de nimeni.

Între turnul Iașului şi cetate printre ruguri arzânde sunt amplasate corturi ale diferitor tabere militare cu drapele de toate neamurile! Locuitorii corturilor, în totalitate, sunt îmbrăcaţi în vesminte din evul mediu – costume istorice si armuri medievale autentice, realizate de meșterii de arme moderni. Anul acesta pe lângă luptele prin full-contact între echipele înarmate de infanteriști, trageri cu arcul şi aruncarea de suliţe, concursul de costum istoric, a fost antrenată cavaleria la turnirul cavaleresc şi a fost improvizat chiar asaltul zidului cetăţi.

Vezi mai jos materiale foto şi video de la această manifestare realizate de Nicolae Hauca.

Duminică , 29 aprilie, la sediul Societăţii pt. Cultură Românească Mihai Eminescu din regiunea Cernăuţi a avut loc o lansare de carte românească din Nordul Bucovinei cu participarea autorilor locali, care şi-au prezentat recentele apariţii editoriale: NICOLAE MINTENCU : Duminicile sufletului meu; ION CREŢU: Tereblecea - un sat la margine de ţară; ILIE POPESCU : Steaua vieţii ; Au fost prezenţi oameni de litere, filologi, studenţi şi mulţi amatori ai cuvântului matern. Vezi mai jos materiale foto şi video de la această manifestare. src="http://www.youtube.com/embed/pKK-KXF4wyY" frameborder="0" width="560" height="315">

CUVÂNTUL ADEVĂRULUI din 27/04/2012. DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: *******************************************************************************

LIBERTATEA CUVÂNTULUI din 27/04/2012. DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: **********************************************************************************************

CONCORDIA din 27/04/2012. DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: ***************************************************************************************************

MONITORUL DE HLIBOCA din 27/04/2012. DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: *********************************************************************************************

GAZETA DE HERTA din 27/04/2012. DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: ***************************************************************************************

CUVÂNTUL ADEVĂRULUI din 20/04/2012. DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: ***********************************************************************************

LIBERTATEA CUVÂNTULUI din 20/04/2012. DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: **********************************************************************************************

CONCORDIA din 20/04/2012. DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: ***************************************************************************************************

MONITORUL DE HLIBOCA din 20/04/2012. DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: *********************************************************************************************

GAZETA DE HERTA din 20/04/2012. DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: ***************************************************************************************

 Cu toate că Sărbătoarea Sfintelor Paşti anul acesta a fost cu mai multă ploaie ca în alţi ani, în ziua de luni razele soarelui au zvântat cerurile, permiţând creştinilor să parcurgă calea tradiționalului pelerinaj spre stejarul din Codrii Cosminului, martor al glorioaselor fapte ale oştenilor Slăvitului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt. Totuşi, timpul posomorât din ajun i-a oprit pe mulţi de la drum, însă nu şi pe acei care vin aici pe orice timp, pentru a aduce un omagiu înaintaşilor căzuţi pe câmpul de luptă cu multe secole în urmă. Serviciul divin a fost oficiat de părintele Pavel Paulencu, parohul bisericilor din Buda Mare şi Pasat, care i-a felicitat pe toţi cu tradiţionalul “Hristos a Înviat!”. Adevărat a Înviat! - au răspuns enoriaşii prezenţi, în persoana copiilor de la Oprişeni, veniţi împreună cu domnii Nicolae Bodnariuc şi Casian Birău, dar şi a celor mai în vârstă, rapsozii populari Nicolae Mintencu, Gheorghe Onofreiciuc, urmând rugăciunea pentru odihna sufletelor neînfricaţilor ostaşi, care peste sute de ani rămân un exemplu pentru generaţiile de azi, dar şi pentru cele care se vor naşte pe aceste meleaguri de legendă. Vasile BÎCU. Fotografii de Nicolae Hauca. Bătălia de la Codrii Cosminului (1497) poloneză: bitwa pod Koźminem) a avut drept combatanți pe Ștefan cel Mare, domnitor moldovean și regele Ioan I al Poloniei (Ioan Albert) al Uniunii Polono-Lituaniene. Bătălia a avut loc în Codrii Cosminului, la circa 100 km nord de capitala de atunci Suceava (în poloneză Suczawa), între actualele comune Voloca pe Derelui și Valea Cosminului din raionul Adâncata, regiunea Cernăuți, având ca rezultat o victorie importantă a moldovenilor.

Începând cu anii 1470, amenințarea otomană în Moldova părea tot mai evidentă. După ce Moldova a pierdut Chilia și Cetatea Albă în 1484, Ștefan cel Mare a fost nevoit să uite divergențele sale cu regele poloniei Casimir IV Jagiellon. În 1485, în schimbul unei alianțe antiotomane, având ca scop recucerirea Chiliei și Cetății Albe, Ștefan cel Mare a depus Jurământul de la Colomeea, prin care se recunoștea drept vasal al regelui Poloniei pentru provincia Pocuția[1]. Spre deosebire de Principatul Moldovei, care era teritoriu independent, Pocuția, deși controlată de domnitorii moldoveni între 1387 și 1532, făcea parte de drept din regatul Polonei, pentru care regii puternici puteau cere domnitorilor slabi un omagiu. Această practică era obișnuită în Europa medievală și nu însemna decât că o parte din taxe reveneau regelui, iar armata ridicată din regiune trebuia să-l urmeze pe rege. Suzeranitatea regelui Poloniei nu se transmitea și asupra Moldovei, fiind vorba de o suzeranitate personală între Casimir și Ștefan, nu între țări independente. Totuși, ea putea servi ca pretext de înlăturare a unui vasal infidel drept încercare de a modifica statutul Moldovei prin înscăunarea unui alt nobil.

Casimir s-a stins în curând din viața, lăsând cinci fii: Casimir, care în loc să devină rege a ales o viață clerică, Vladislav II, care prin căsătorie a unit temporar regatele Boemiei și Ungariei, Ioan Albert, Alexandru și Sigismund I cel Bătrân. Astfel, al treilea fiu, Ioan Albert, a devenit rege în 1490 fără să fi fost pregătit pentru tron. Având loc o tranziție de la un rege foarte stimat și temut la un fiu nepregătit, poziția ultimului într-un regat cu o nobilime foarte puternică a devenit curând destul de șubredă. Ștefan i-a cerut ajutorul lui Ioan Albert în virtutea înțelegerii cu tatăl acestuia. În 1494, Ioan Albert și Ștefan s-au întâlnit la conferința de la Levoča cu regele Ladislau al II-lea al Ungariei și electorul Johann Cicero al Brandenburgului, și au făcut planuri pentru o expediție împotriva Porții. Obiectivul era recucerirea Chiliei și Cetății Albe. Totuși, Albert avea drept scop ascuns cucerirea Moldovei și detronarea lui Ștefan. Aceste planuri au fost aflate de Ștefan la scurt timp înainte de data planificată pentru intrarea armatelor aliate în Moldova. Ștefan s-a grăbit atunci să ia măsuri și a intrat cu oastea sa în Pocuția, alungând pe reprezentanții regelui. [modificare]Conflictul polono-moldovean

Codrii Cosminului. Stejarul lui Ştefan cel Mare Astfel, la intrarea lor în Moldova trupele poloneze, în loc să întâlnească un popor aliat s-au pomenit dușmani. Având circa 60.000 de oameni în oaste, inclusiv între 5 și 10 mii de nobili în armură completă (nobilimea poloneză venită la cruciadă), Ioan Albert a luat sub control partea nemuntoasă a nord-vestului Moldovei, Ștefan închizându-se în Cetatea Suceava, care a început a fi asediată. Totuși, armata poloneză nu a fost în stare să organizeze un asediu eficient, și după 4 luni bătute pe loc, infecțiile din tabără și ostilitatea localnicilor moldoveni l-au făcut pe Ioan Albert să decidă o retragere, învinuindu-l pe Ștefan de a se fi aliat cu otomanii. Ștefan s-a folosit cu iscusință de incapacitatea numeroasei armate poloneze de a executa un marș în forță. Retrăgându-se pe pe drumul Suceava-Siret-Cernăuți-Colomeea, armata poloneză trebuia să treacă dealurile împădurite care despart valea Siretului de valea Prutului. Hărțuind armata în retragere, Ștefan, care dispunea de un total de doar 22.000 de ostași, a dorit să-i provoace pe nobilii polonezi la o răbufnire pripită și nechibzuită. Astfel, un mic contingent de moldoveni a atacat direct armata poloneză în mișcare excact în momentul când nobilii cavaleri treceau pe lângă pădurea pregătită de oamenii lui Ștefan. Crezând că este vorba de un mic detașament, 5.000 de nobili în zale, în urmărirea detașamentului de moldoveni au intrat drept în mijlocul capcanei pregătite de Ștefan. Armura performantă și experiența de luptă a cavalerilor polonezi ar fi fost suficiente pentru a face față la toată oastea lui Ștefan în câmp deschis, dar supraîncrederea în propria invincibilitate, combinată cu un teren împădurit și deluros a jucat un rol nefast nobililor polonezi. Mai ales că moldovenii au tăiat copaci pe care i-au doborât între cavaleri pentru a împărți oastea poloneză în bucăți mici și pentru a nu lasă loc de avânt cailor acestora. În loc să-și folosească lăncile și spadele pentru a măcelări o oaste de țărani, mulți dintre ei n-aveau niciun fel de zale, cavalerii polonezi s-au pomenit înconjurați de acești țărani între copaci doborâți, dați jos de pe cai cu gheoagele, și până să apuce a întoarce spada, loviți cu bâtele țăranilor și/sau cu spadele vitejilor. Lupta din pădure a fost extrem de dură și sângeroasă, ducându-se pe viață și moarte, însă odată cavalerii răpuși, restul oștii poloneze nici măcar n-a fost în stare să organizeze un contraatac, câteva mii de moldoveni călare hărțuindu-le retragerea, recapturând prada și luând prizonieri. Atingând Prutul la Cernăuți, fugarii au trecut râul în grabă fără nicio intenție de a se regrupa, pentru a continua fuga prin Codrii Plonini și apoi prin Pocuția în direcția Stanislau și Liov. Urmările bătăliei

Codrii Cosminului. Crucea de lângă Stejarul lui Ştefan cel Mare, cu inscripţia de la strănepoţi Așteptându-se la a pierde jumătate din armată în acest conflict, Ștefan a rămas și el surprins când a devenit clar că pierderile sale militare au fost minime. Printre cei răniți în luptă era fiul și moștenitorul lui Ștefan (după moartea fiului mai mare Alexandru), viitorul domnitor Bogdan cel Orb, care în bătălie a pierdut un ochi din cauza lanciei unui cavaler polonez. Boierii din preajma lui Bogdan au povestit după luptă că acesta ar fi continuat să se bată totodată strigând de durere. Deși au recunoscut că Bogdan "le nimerea mai mult alăturea", ei continuau să afirme că urletele, avântul și înfățișarea unui om cu un ochi scurs pe obraz ar fi avut un efect nu tocmai de întărire a încrederii și siguranței asupra nobililor polonezi care-l vedeau. Surpriza cea mare a bătaliei au fost cele trei steaguri militare ale regiunilor Cracovia, Liov și Sandomir capturate de moldoveni, plus nouă steaguri provinciale, la care se adăugau multe steaguri ale familiilor nobiliare. Aceasta însemna că a fost practic un măcel. Ioan Albert, care a avut inspirația de a nu intra în pădure cu cavalerii, a fost condus de garda sa direct până la Liov, temându-se că un popas pentru noapte în Pocuția sau Stanislau ar fi fost foarte periculos. Deși a continuat a mai fi rege 2 ani, Ioan Albert a rămas în memoria polonezilor ca "regele în timpul căruia cavalerii au fost nimiciți". Locul bătăliei, din ordinul lui Ștefan a fost curățat și în loc a fost sădită o dumbravă, cunoscută în cultura populară sub numele de Dumbrava Roșie. Se spune că din stejarii semănați de polonezi a mai rămas până astăzi doar unul singur, numit de localnici Stejarul lui Ștefan cel Mare. În anul următor, 1498, Ștefan a întreprins o campanie în Pocuția, anexând-o pentru 34 de ani la Principatul Moldovei (fără obligații vasale față de Polonia). Pocuția va fi pierdută de Moldova în 1532, fiind iarăși cucerită și anexată de Polonia. În urma bătăliei, Ștefan a dorit de asemenea să dezvolte nordul Moldovei, timp în care au fost aduși printre alții si primii țărani ruteni (strămoșii ucrainenilor) în Moldova. În 1775, numărul polonezilor și rutenilor din Moldova a ajuns la 10.000 dintr-o populație de 1.5-2 milioane, în ținutul Cernăuți ei reprezentând 10%. Există o supoziție modernă, care spune că Ștefan cel Mare s-ar fi inspirat în organizarea ambuscadei dintr-o cronică bisericească, în care era descrisă Bătălia din Codrii Plonini în 1368 (cronicarul polonez Jan Długosz menționează anul 1359, dar astăzi este acceptat că acesta a greșit și bătălia a avut loc în 1368), în care a avut loc o ambuscadă similară, însă mult mai mică, oastea poloneză având atunci doar 2.000 de oameni. De partea Moldovei, oastea ar fi fost condusă de tinerii frați Petru și Roman Mușat, viitorii domnitori ai Moldovei. (Din Wikipedia, enciclopedia liberă). Imagini din arhiva - 25/04/2011 - http://euromedia-ucraina.blogspot.com/2011/04/la-stejarul-lui-stafan-cel-mare-din.html

Conferinţa: Adevărul despre asasinarea românilor la Fântâna Albă (01/04/1941).

In ziua de 24.03.2012 la Cernăuţi Societatea Regională a Victimelor Represaliilor Staliniste "Golgota" a organizat Conferinţa: Adevărul despre asasinarea românilor la Fântâna albă (01/04/1941). Vezi aici o înregistrare sonoră de la lucrările conferinţei:

Fotografii de Nicolae Hauca. SURSA: http://euromedia-ucraina.blogspot.com/2012/03/adevarul-despre-asasinarea-romanilor-la.html